Drumuri si locuri planuite de mult!

Plecam in concediu pe un traseu bine stabilit, de data asta nu mai scurtam nici un traseu, acum suntem doar noi doi si nu ne mai sperie nici o ploaie.

Cu gandul ca timp e berechet si de starea vremii nu prea ne pasa plecam spre Bozovici unde facem prima campare.

Dimineata plecam spre Orsova, lasam masina in parcare la supermarket si plecam cu bicicletele spre Portile de Fier I, trecem barajul si iata-ne calcand pe primul dintre cele  trei trasee la care visam de mult.



Portile de Fier I

Clisura pe malul Sarbesc!                                                                    

Orsova - in spate

Incepem sa pedalam incercand sa ne dam seama ce  lipsea din peisaj, intr-un final ne dam seama "traficul" , o masina la 7-8 minute! WOW! Asa sa tot faci ture, sa nu fi stresat ca ba trece prea aproape de tine, ba te claxoneaza, ba te injura.  Linistiti continuam admirand de data aceasta malul nostru, care arata bine , de aici, de pe partea cealalta. Incepem sa localizam localitatile romanesti pe care le vedem si pe langa care treceam sa putem sa ne facem o imagine atunci cand vom trece pe  E70 si ne vom aminti de malul sarbesc.



Golful Mraconia - Statuia lui Decebal

Intradevar e frumos si la noi, abia acum am imi pot da seama ca merita vazut si de aici.  Drumul e plin de tunele (18 daca imi aduc bine aminte), la fiecare intrare este afista cat e de lung. La primul tunel, care nu era foarte lung, eram foarte entuziasmata, aici am constatat ca nu sunt luminate si din cauza luminii de afara pina arpoape de capat nu vedeam nimic, asa ca la fiecare trecere prin tunel Alin se amuza de mine si facea tot felul de zgomote ciudate, numai pt a ma speria.

Tunele...

Ne-am distrat grozav (acum rad si eu), uitand ca amiaza incepea sa treaca iar foamea ne cam facea cu ochiul. Stiam de la prietenii care au mai fost pe acolo ca sunt mici restaurante cu mancare excelenta, dar noi nevrand sa urcam in sat (satele erau desfasurate pe colina) am continuat sperand ca vom gasi unul si pe marginea drumului.
Planul de rezerva era sa mancam din straita dar se pare ca norocul era de partea noastra.

Somnul...

In oraselul Golubinje gasim locul mult asteptat, parca si el ne astepta pe noi, era pus la dezghetat un somn care urma sa fie cina clientilor turisti si nu numai, pentru ca dupa cum am observat stand la masa se opreau ceva masini.
Patronul stia romaneste si ne recomnda meniul: ciorba de peste si peste la gratar, confirmam comanda la care mai adaugat 2 beri si o cola. Total nota de plata 15 euro.

Micutul restaurant

Pranzul - cina se dovedeste a fi delicios, cei drept eram noi infometati dar nu cred ca asta ne-a facut sa ne para asa gustos. Laudam bucatarul, multumim si plecam hotarati ca sa mai venim cel putin o data sa mai mancam ciorba de peste cu painea-lipie la care si acum poftesc.
Plecam multumiti si satui cu gandul unde campam.

Pedaland, vedem un loc ce ne face cu ochiul, ne gandim ca nu ar strica o baie in Dunare, avand in vedere ca nu stiam unde vom dormi si la ce ora vom gasi un loc, nu stam mult pe ganduri intoarcem cai si incepem scaldatul. Apa era calda, soarele era la apus, noi numai ce mancasem, era perfect - nu-ti venea sa mai pleci.
Hotaram sa mai parcurgem cativa km si unde incepe inserarea sa gasim un loc pentru pus cortul.



Intram in primul oras - Donji Milanovac - iesim si vedem o reclama ce ne informa ca la 1,2 km este camping, super ne spunem, si incepem sa urcam cei 1,2 km pe o panta ce te-a facut inca o data sa ne bucuram ca avem asigurata camparea.